E unul dintre cele mai sărace județe din România, dar stă pe o comoară neexploatată. Rezervele de minerale prețioase și apele miraculoase fac din Botoșani un „sărac județ bogat”

Județul Botoșani, situat în nordul Moldovei, este adesea asociat cu sărăcia economică și cu o infrastructură slab dezvoltată. Cu toate acestea, acest județ aparent modest ascunde un potențial uriaș sub suprafață. Subsolul său adăpostește resurse naturale de o valoare remarcabilă, care, dacă ar fi exploatate corespunzător, ar putea transforma complet regiunea. Nisipul cuarțos de cea mai bună calitate, ghipsul extrem de pur, bentonita valoroasă și apele sulfuroase cu proprietăți terapeutice sunt doar câteva dintre comorile naturale ale acestui județ. În ciuda acestor bogății, o combinație de lipsă de investiții, dezinteres și infrastructură inadecvată a împiedicat până acum utilizarea lor în beneficiul localnicilor.

Cel mai fin nisip cuarțos din Europa: O moștenire geologică nevalorificată

Una dintre cele mai valoroase resurse naturale ale județului Botoșani este nisipul cuarțos, considerat cel mai fin din Europa. Acest tip de nisip, care conține până la 97% cuarț pur după procesare, a fost folosit în trecut pentru producerea sticlei de înaltă calitate și a cristalelor. În perioada comunistă, el a alimentat fabricile de sticlă din întreaga țară, iar produsele obținute aveau un renume internațional, scrie cotidianul Adevărul.

Rezervele cele mai importante se găsesc în comuna Hudești, pe malurile râului Prut, la aproximativ 61 de kilometri de municipiul Botoșani. Aceste zăcăminte s-au format în urmă cu peste 33 de milioane de ani, pe vremea când regiunea făcea parte din fundul nisipos al Mării Sarmatice. Profesorul Gheorghe Apătăchioaiei explică: „Nisipurile cuarțoase din Hudești sunt de o calitate excepțională. Analizele efectuate în perioada comunistă au demonstrat că ele sunt cele mai pure din Europa. Granulația perfectă și conținutul scăzut de trioxid de fier le fac ideale pentru industria sticlei și a cristalelor.”

Deși în perioada comunistă exploatarea acestor resurse era intensă, după 1990, industria sticlei s-a prăbușit, iar zăcămintele au fost abandonate. Primarul comunei Hudești, Viorel Atomei, confirmă că rezervele de nisip sunt încă acolo, dar nu mai există interes pentru exploatarea lor. „Aceste resurse ar putea fi baza unei industrii renăscute, dar lipsa investițiilor și a unei strategii clare de dezvoltare împiedică acest lucru.”

În mod ironic, în alte părți ale lumii, resurse similare sunt valorificate intens, generând miliarde de euro anual. În Botoșani, însă, ele rămân îngropate, în așteptarea unei inițiative care să le scoată la lumină.

Ghipsul de la Păltiniș: O resursă pură, dar ignorată

Pe lângă nisipul cuarțos, Botoșaniul este bogat și în ghips, un material folosit în numeroase industrii, de la construcții până la medicină. Cele mai importante rezerve se află în comuna Păltiniș, tot pe malurile Prutului. Descoperite în anii 1980, aceste zăcăminte sunt printre cele mai pure din Europa, având o puritate de 98,7%.

În perioada comunistă, existau planuri ambițioase pentru construirea unei fabrici de procesare a ghipsului în localitatea Darabani, însă Revoluția din 1989 a oprit orice inițiativă. „Rezerva de ghips ar putea fi exploatată timp de cel puțin 100 de ani,” spune Costel Romanescu, primarul comunei Păltiniș. „Este o resursă strategică, dar la noi a fost lăsată în paragină. În schimb, peste graniță, atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova, ghipsul din aceeași zonă este exploatat intens.”

Situația este cu atât mai frustrantă cu cât Republica Moldova și Ucraina au reușit să atragă investitori străini, care au construit fabrici de procesare chiar în apropierea graniței. „De la noi se vede fabrica din Republica Moldova,” adaugă Romanescu. „Este o dovadă clară că resursele noastre au un potențial imens, dar lipsa de viziune și de inițiativă ne ține pe loc”.

Apele sulfuroase și focul viu de la Hlipiceni

Pe lângă resursele minerale, Botoșaniul este bogat în ape sulfuroase, care au proprietăți balneoclimaterice deosebite. În comuna Hlipiceni, aceste ape curg la suprafață dintr-un foraj realizat în anii ’60, când se căutau zăcăminte de petrol. Fenomenul este cu atât mai spectaculos cu cât apa sulfuroasă se aprinde la contactul cu flacăra, creând un efect denumit „focul viu”.

Specialiștii de la Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie din București au confirmat că aceste ape au proprietăți terapeutice, fiind ideale pentru tratarea afecțiunilor reumatice și dermatologice. Cu toate acestea, resursa rămâne nevalorificată. În alte localități, precum Rădăuți Prut, se găsesc ape minerale bogate în sulf și magneziu, care ar putea susține dezvoltarea unor stațiuni balneare moderne. Lipsa unei infrastructuri adecvate și a interesului din partea investitorilor face ca aceste resurse să fie ignorate.

Bentonita și gazul metan, alte resurse uitate

În comuna Viișoara, județul Botoșani, se află rezerve semnificative de bentonită, un material utilizat în industria petrochimică și metalurgică. Această resursă, descoperită în anii ’70, ar putea fi exploatată timp de peste un secol, datorită cantităților mari disponibile. Cu toate acestea, nici această resursă nu este valorificată, deși cererea internațională pentru bentonită este în creștere.

Tot în subsolul județului Botoșani se află „pungi” de gaz metan, concentrate în nord-vestul și sudul județului. Aceste rezerve ar putea contribui la independența energetică a regiunii, dar până acum nu au fost realizate investiții pentru exploatarea lor.

De la sărăcie la prosperitate: O șansă pentru Botoșani

Botoșaniul are toate ingredientele necesare pentru a deveni un exemplu de succes economic, dar acest lucru depinde de voința autorităților și de atragerea investitorilor. Exploatarea responsabilă a resurselor minerale și a apelor sulfuroase ar putea genera locuri de muncă, crește nivelul de trai și transforma județul într-un centru economic regional.

Este nevoie de o strategie clară, care să includă investiții în infrastructură, parteneriate public-private și promovarea resurselor locale la nivel național și internațional. Cu o abordare corectă, Botoșaniul ar putea trece de la statutul de „cel mai sărac județ” la cel de „comoară a Moldovei”.